Întrebări frecvente
Care este diferența între consiliere psihologică și psihoterapie?
Deși cele două par similare ele au obiective diferite și diferă ca profunzime.
Consilierea psihologică este orientată spre suport și clarificare pentru probleme și dificultăți actuale. Este utilă pentru problemele care sunt bine definite sau în luarea deciziilor importante. De regulă, este de scurtă durată, urmărește dezvoltarea resurselor personale și oferă suport într-o etapă dificilă.
Psihoterapia merge mai în profunzime și urmărește înțelegerea cauzelor emoționale și relaționale ale problemelor, precum și schimbări de durată în felul în care persoana se raportează la sine și la ceilalți. Este potrivită pentru anxietate generalizată, depresie, tipare relaționale repetitive, traumă. De regulă, psihoterapia implică un proces mai profund, poate avea o durată mai mare în funcție de obiective, explorează atât prezentul cât și trecutul.
Primele întâlniri pot clarifica dacă ai nevoie de consiliere psihologică sau psihoterapie.
Pentru ce probleme mă pot adresa unui psiholog clinician?
Un psiholog clinician atestat de COPSI (Colegiul Psihologilor din România) este specializat în evaluarea, diagnosticarea și intervenția psihologică pentru tulburări emoționale și comportamentale. Aceștia pot efectua teste de personalitate sau nteligență, intervenții psihoeducative, consiliere și pot lucra în instituții medicale sau cabinete private.
Te poți adresa unui psiholog clinician pentru:
Dificultăți emoționale:
* anxietate, neliniște, atacuri de panică;
* tristețe persistentă, lipsă de energie;
* stres intens sau epuizare;
* iritabilitate, tensiune interioară;
* dificultăți în reglarea emoțiilor.
Probleme relaționale:
* conflicte de cuplu;
* dificultăți în relațiile de familie;
* despărțiri sau divorț;
* singurătate;
* tipare repetitive în relații.
Situații de viață dificile:
* pierderea unei persoane dragi;
* schimbări majore (mutare, job nou, maternitate/paternitate);
* perioade de blocaj personal;
* dificultăți de adaptare.
Probleme legate de sine:
* stimă de sine scăzută;
* nesiguranță;
* perfecționism;
* autocritică excesivă;
* lipsa sensului sau confuzie personală.
Nu trebuie să „fie grav”. Nu este nevoie să aștepți până când problema devine copleșitoare. Mulți oameni apelează la sprijin psihologic pentru a se înțelege mai bine, pentru prevenție sau pentru a traversa mai sănătos o perioadă dificilă.
Cum mă pregătesc pentru prima ședință?
Cât de des au loc întâlnirile?
Pot face ședințe online?